Pagini

miercuri, 30 aprilie 2014

Ce biberon si tetina sunt cele mai potrivite pentru copilul tau?

Odata cu pregatirile pentru venirea unui nou membru al familiei, imi revin in minte intrebarile pe care le-am avut si la prima sarcina. Cateva dintre ele erau: Am nevoie de biberon si tetina chiar daca intentionez sa alaptez? Dar de sterilizator? Cum aleg biberonul si tetina potrivita pentru copilul meu?
In cele ce urmeaza o sa incerc sa raspund pe rand la fiecare din intrebarile prezentate.
Am nevoie de biberon si tetina chiar daca vreau sa alaptez?
Punctul meu de vedere este ca trebuie sa fim pregatiti pentru orice. Chiar daca intentionati sa alaptati, este foarte posibil sa aveti nevoie si de biberoane si tetine. Sa presupunem ca bebe are colici si plange mult, medicul va va recomanda un ceai sau o bautura calmanta, pentru care va va trebui un biberon.
In principiu pana la 6 luni bebe nu are nevoie de ceaiuri sau apa, este suficienta alaptarea, insa daca spre exemplu va face diaree va trebui sa ii dati lichide multe, saruri de rehidratare si ceai de menta sau apa de orez (ce va recomanda medicul), asadar e bine sa aveti 2 biberoane in casa (ca sa nu alergati noaptea in situatii de criza dupa biberoane prin farmacii non stop).
2 sunt suficiente pentru inceput, daca luati mai multe s-ar putea sa nu le folositi.
Am nevoie de sterilizator?
Pai daca alaptati nu aveti nevoie, pentru rarele momente in care bebe va bea ceaiuri sau alte lichide, puteti sa le fierbeti (cam 30 de minute ) intr-o oala cu apa multa. Un sterilizator poate fi destul de costisitor, asa ca nu recomand sa il achizitionati decat cand stiti sigur ca aveti nevoie de unul. Nu sunt recomandate cele pentru cuptorul cu microunde si aveti grija daca il cumparati sa se potriveasca cu biberoanele (unele sunt create special pentru anumite tipuri de biberoane). Cele de la Primii pasi sunt cele mai accesibile ca pret.
Cum aleg biberonul si tetina potrivita pentru copilul meu?

Daca la alegerea materialului din care sunt confectionate nu am avut niciun dubiu de la inceput: biberonul din sticla si tetina din silicon, la capitolul forma si marime mi-a fost greu sa aleg deoarece oferta este foarte variata.

Am ales un biberon din sticla in locul celui de plastic. De ce?, Chiar daca pe majoritatea biberoaelor din plastic srie ca nu contin BPA, sau chiar daca specialistii considera ca cele care contin BPA nu sunt periculoase  (cantitatea dintr-un biberon fiind mai mica), in ziua de azi nu mai stii ce e marketing si ce e adevar. In plus biberonul din plastic se zgarie imediat prin frecarea cu spalatorul si va trebui schimbat frecvent deoarece in crapaturi/zgarieturi se aduna microbi si bacterii. Biberoanele de sticla se spala mai bine si mai usor, iar murdaria este foarte usor vizibila pe cele de sticla. Initial nu se pune problema spargerii biberonului, deoarece bebe o sa tina singur sticla mult mai tarziu (in jur de5-6 luni), apoi daca ii dati sa manance in patut sau tarc si daca scapa biberonul, acesta nu se va sparge (baietelul meu nu a spart niciunul si are 2 ani si 2 luni). Singurul avantaj al biberonului de plastic pe care l-am putut gasi eu este ca bebe va tine biberonul singur mai repede pentru ca materialul e usor si nu ii vor obosi manutele.

Pentru inceput vom avea nevoie doar de biberoane mici, deoarece bebe va manca/ bea putin, cele mari fiind incommode si la prepararea laptelui sau ceaiului (daca biberonul e prea mare nu se va omogeniza/amesteca bine).

Evitati biberoanele cu forme artistice sau neobisnuite, s-ar putea sa nu incapa in sterilizator, alegeti in schimb biberoane cu forma cat mai comuna, simpla. Biberonul va fi aceeasi marca cu tetina, altfel nu se vor potrivi.

Sa trecem la tetina. Am ales-o pe cea din silicon tot din motive de igiena: murdaria se observa mai usor, la fel si zgarieturile, si mi s-a parut si ca se spala mai usor decat cea din cauciuc si ca materialul este mai placut la atingere. Tetinele din cauciuc se uzeaza mult mai repede decat cele de silicon (vezi si  care sun diferentele intre tetinele din latex si silicon de pe siteul nuk). Chiar daca latexul este un material natural, iar siliconul unul sintetic, de data aceasta am optat pentru silicon in detrimental cauciucului.

Cat priveste forma, eu am optat pentru tetinele cu forma ortodontica, in locul celor care imita forma sfarcului, sau altele. De ce? Pentru ca bebelusul meu a mancat mult mai bine cu ea si se presupune ca nu stramba dintii. Cumparasem initial un biberon Avent si unul Nuk si am observat ca atunci cand foloseam tetina avent bebe se ineca, laptele ii curgea pe langa gurita, trebuia sa suga cumva cu gurita purin deschisa, nu manc tot, in schimb cu tetina ortodontica de la Nuk nu am avut aceasta problema a mancat bine cu ea de la inceput, deci practic el si-a ales singur tetina. Nu spun ca cele de la Nuk sunt singurele cu forma ortodontica, dar eu doar pe astea le-am incercat si vi le pot recomanda. Gasiti explicatia si imaginile aici.

Majoritatea tetinelor au marimi diferite. Dimensiunea tetinei in functie de varsta bebelusului si marimea orificiului tetinei, in functie de lichidul pe care doriti sa i-l dati (pentru apa si ceai orificiu mic, pentru lapte orificiu intermediar si pentru lichide mai groase orificiu mare). Unele tetine au mai multe orificii.

Exista de asemenea tetine cu sisteme anti colici, adica au un orificiu mic care permite intrarea aerului in biberon fara ca sugarul sa fie nevoit sa dea drumul tetinei, astfel ca va inghiti mai putin aer.

Nu uitati sa schimbati tetinele la 1-2 luni, sau mai repede daca observati ca s-au deteriorat (zgarieturi sau daca cele din cauciuc devin lipicioase)

Suzeta as fi ales-o din silicon si ortodontica, din aceleasi motive ca la tetina, insa la noi nu a fost cazul deoarece nu am folosit-o deloc.

De semenea, e bine sa incercati sa renuntati la tetina si suzeta cat mai repede, (cand bebe a invatat sa bea din cana, sau cu paiul) deoarece pot aparea cariile de tetina, despre care am vorbit aici.

Dupa toate astea trebuie totusi sa subliniez ca biberonul si tetina cele mai potrivite sunt cele pe care le prefera bebe, cu care papa el cel mai bine, ascultati-l!

Spre exemplu, Radu (al doilea baietel) a refuzat tetinele nuck, el a preferat tetinele rotunde (noi avem de la chico, dar cred ca i-ar fi placut oricare altele rotunde), pana la urma cel mai important e sa ii placa si lui bebe :). 

Cam atat la capitolul tetne si biberoane, sper ca informatiile sa va fie fost de folos.

marți, 29 aprilie 2014

Giardia, atentie la animale!

Animalele sunt tare dragalase, baietelului meu ii plac foarte mult, un pic prea mult as putea spune, pentru ca de multe ori nu se rezuma la mangaiatul lor, ci le da si cate un pupic cand nu suntem atenti. Totusi, nu trebuie sa  uitam ca ele, oricat de dragalase ar fi, sunt purtatoare a multor paraziti, bacterii si microbi, printre care si Giardia.

Desi nu se vede cu ochiul liber (ci doar la microscop), Giardia face parte din caegoria parazitilor intestinali si se transmite prin contactul cu animale/persoane sau lucruri infectate. Chiar daca face parte din categoria de "boli ale mainilor murdare", infectia poate aparea chiar daca respectati cu rigurozitate regulile de igiena, deoarece bebe va trece de la steril la linsul pe jos, in momentul in care va incepe sa mearga in patru labe. Restrangerea/ limitarea zonei de plimbare a lui bebe nu este o solutie deoarece el are nevoie sa exploreze pentru a-si dezvolta capacitatile motorii si neurologice, pentru a castiga incredere in sine si totodata un grad minim de independenta. In plus asa se face si imunizarea.
 
Pediatrii ne vor explica, cu siguranta ca au contactat boala pentru ca nu au fost spalati pe maini ininte de masa, nu trebuie sa ne fie rusine, dar nici nu are rost sa ne apucam sa le explicam ritualul nostru de igienizare zilnica, pana la urma e datoria lor sa ne atentioneze.
 
Uneori, cauza infectiei cu Giardia poate aparea tocmai urmare unei igiene prea stricte datorita lipsei de colonizare a intestinului cu bacterii positive, sau in urma unui tratament cu antibiotice, din acelasi motiv. Organismul este mai sensibil in lipsa existentei unei flore intestinale echilibrate, iar asta inseamna ca este mai mult loc pentru praziti si bacterii daunatoare, care se pot inmulti nestingherite.
 
Copilul se poate juca in iarba in care in prealabil au stat caini si sa existe deci urme de excremente de caini, apoi, fara sa iti dai seama duce manuta la nas sau la gurita, sau se joaca cu jucaria unui copil care are giardia, o baga in gurita, scenarii sunt multe.
 
Asadar, cauzele infectarii pot fi: igiena precara, lipsa colonizarii cu bacterii bebefice a intestinului si contactul cu animale/persoane/obiecte contaminate.
 
Initial, copilul va prezenta o alternare de scaune solide si scaune moi sau apoase de culoare deschisa, astfel ca putem crede ca e ceva alimentar, insa dupa cateva zile debutul bolii va fi brusc si destul de agresiv: varsaturi in jet, dupa care va aparea o diaree severa cu scaune apoase si decolorate (galbene), stari de greata, apatie. Dureri de burtica, balonare, prezenta de mucus si/sau sange in scaun, stagnarea cresterii in greutate, pericol de deshidratare.
 
Nu toti copiii infectati prezinta simptome, cu alte cuvinte nu toti copiii infectati se imbolnavesc, ci doar cei sensibili. Unii copii traiesc ani de zile cu infectii cu giardia fara sa ii deranjeze, insa ei pot contamina alti copii. Daca nu exista simptome, medicul va lua decizia de tratament in functie de riscul existent de a transmite infectia. Teoretic, nu este necesar tratamentul unei infectii care nu produce simptome.
 
De asemenea, toti membrii familiei vor fi testati pentru giardia si nu se va administra tratament decat persoanelor ale caror analize sunt pozitive.
 
E posbil ca examenul coproparazitologic sa iasa normal insa exista o alta analiza, cu ajutorul careia poate fi depistata infectia: antigen giardia.
 
Ce face acest parazit? Se instaleaza pe mucoasa intestinului, unde se hraneste cu substantele nutritive ce ar trebui sa ajunga la copil, din aceasta cauza poate aparea malabsorbtia si stagnarea cresterii in greutate. Deteriorarea si iritarea mucoasei conduce la aparitia mucusului sau sangelui in scaun.
 
Diagnosticul se pune in urma rezultatelor analizelor de scaun, iar starea de sanatate se amelioreaza semnificativ incepand cu prima zi de tratament.
 
Reamintesc faptul ca parazitul, fiind un microorganism, nu este vizibil cu ochiul liber in scaunul copilului.
 
Din pacate tratamentul pentru giardia este destul de toxic si avem 2 optiuni: medicamentos (ex: furazolidon) sau homeopat (in cazul celui de-al doilea, trebuie sa stiti ca tratamentul dureaza mult si in mai multe cure, iar rezultatul nu e 100% garantat, inregistrandu-se frecvent reveniri ale bolii). Ca adjuvant, pe langa tratament puteti incerca: usturoiul si semintele de dovleac, lichide multe si saruri de rehidratare, iar dupa tratament administrarea de probiotice. In cazul in care optati pentru tratamentul medicamentos nu e nevoie sa excludeti laptele sau zaharul din alimentatia copilului, sau de orice alt regim, in afara celui pentru diaree (supa de morcovi, micilagiu de orez, banane coapte etc). E important sa nu administram tratamente dupa ureche, ci doar la recomandarea medicului pediatru.
 
O reinfectie indica doua posibilitati: ori tratamentul nu a fost eficient, ori exista o sursa cu care copilul vine inca in contact (animale/persoane contaminate).
 
Atunci cand avem un diagnostic de giardia, este de datoria noastra sa incercam sa evitam contaminarea altor copii, printr-o supraveghere atenta (sa nu pupe alti copii, sa nu foloseasca aceleasi jucarii etc) 
 
Sanatate multa!