Pagini

luni, 5 mai 2014

Singur in camera - episodul 2

Asa cum am promis iata ca revin cu vesti despre acomodarea lui Vladut in camera cea noua, alt pat si alta saltea. Dupa cateva peripetii cu salteaua, pe care nu are rost sa le mai povestesc si din cauza carora am fost nevoiti sa intrerupem procesul de tranzitie, avem in sfarsit o camera completa si functionala si placerea sa va anuntam ca am incheiat aceasta etapa cu succes.
 
De 2 saptamani Vladut doarme singur in camera, iar dimineata, cand se trezeste vine razand la noi in camera. E o adevarata placere ca primul lucru pe care il vezi dimineata sa fie zambetul puiului tau. O dimineata perfecta ne incarca bateriile in fiecare zi. Mai avem inca de lucrat la partea cu adormitul. Dormim singuri insa nu adormim singuri.
 
In primele 2-3 nopti nu am dormit nici noi nici el prea bine, ma tot striga noaptea (fara sa viseze urat, de faza asta am scapat) doar ca sa verifice daca sunt acolo, in apropiere, gata sa ii vin in ajutor. Mergeam la el de fiecare data si ii raspundeam, dar el dormea la loc (Ma striga ii raspundeam si se culca). Am citit cate ceva despre asta, specialistii numesc asta semnalizare, un fel de "just checking".
In primele 2 nopti facea asta din ora in ora (daca nu ii raspundeam incepea sa planga si se trezea), in a treia noapte a semnalizat de vreo 3-4 ori. Acum mai semnalizeaza o data, maxim de 2 ori, insa nu in fiecare noapte.
 
Trecem in schimb printr-o perioada in care nu vrea sa mearga la nani, nu reusesc sa il culc seara mai repede de 22:30 si doarme pana dimineata la ora 9. Nu face scandal, e de accord sa mearga la nani, dar cand ajunge in  pat se foieste pe toate partile, apoi imi spune: "Nu e bine, mami" si incepe sa isi aranjeze perna, parca nu isi gaseste pozitia (probabil din cauza ca a renuntat la secretul lui de dormit: suptul unui body).
 
Cum am scapat de suptul de body-uri? Noroc choir! Intr-o seara s-a inecat cu body-ul sau cu saliva, cand l-a luat tati in brate sa il puna in pat si a vomat. Atunci i-am explicat ca de la body I s-a intamplat asta, mi l-a mai cerut in serile urmatoare, i l-am dat, dar renunta singur la el cand ii aminteam ce a patit, pana cand nu mi l-a mai cerut deloc.

Ma bucur ca am incheiat etapa asta inainte sa se nasca Radu, sunt programata pe 16 mai pentru cezariana, nu prea ma grabesc, avand in vedere ca stiu deja ce ma asteapta :)) O sa pot raspunde si eu intrebarii care le roade pe toate mamicile cu un singur copil: E mai greu cu 2 copii?

O sa va povestesc cam cat de greu mi-a fost mie, insa probabil o saptamana sau doua nu o sa mai scriu pe blog, va fi perioada de acomodare cu noul program de somn, sau mai bine zis, cu lipsa lui.
 

4 comentarii:

  1. Faza aia cu trezitul peste noapte sa verifice- va avea loc cata vreme il adormi tu. O stiu din experienta: Andrei doarme de mult timp singur in camera lui, dar de adormit nu adoarme singur. Stau cu el pana adoarme. Cata vreme eu il adrom, cand se trezeste, nefiind acolo, vine dupa mine (el nu striga, o ia la picior pe hol si vine in dormitorul nostru sa ma mute la el). Ma duc si adoarme instant la loc. Maxim 1 data pe noapte, asta insemnand ca sunt nopti in care nu se trezeste deloc.
    Nu stiu cum sa il fac sa si adoarma singur, dar cred ca nu o sa-mi iasa prea curand. Am incercat ce scrie in carti: sa ii dau ceva care sa ma "inlocuiasca" pe mine (un plus, o masinuta, etc-etc), dar se pare ca sunt de neinlocuit:)). Oricum, nu ma vait, dupa 11 luni de 10 treziri pe noapte...acum, cu maxim una, sunt chiar super happy:))
    Felicitari pentru acest pas, este important mai ales pt ca astepti pe bebe. Si nastere usoara sa ai:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Deci asta era... nu adoarme fara mine, si asa abia reusesc sa il culc la 22-22:30, ultima data cand l-am lasat sa adoarma singur l-am gasit la 00:00 cu jucarii in pat, se juca, nu avea treaba :)) Mai lucram si la asta cu adormitul singur :)

    RăspundețiȘtergere
  3. In primul rand felicitari pentru mutarea in camera, chiar asteptam continuarea sa aflu cum v-a mers. Poate cu timpul va adormi singurel, desi cred ca este o mare provocare pentru amandoi.
    In al doilea rand iti doresc nastere usoara, sa fie totul cum iti doresti si sa te refaci repede dupa operatie. Sper sa ni-l prezinti curand pe blog pe bebe mic. :) Bafta multa!

    RăspundețiȘtergere